,,...În Univers totul este astfel rânduit, ca primele suflete care în corpuri materiale se vor întoarce, să fie acele suflete care printr-o plăcută amintire sunt rechemate pe Pământ. Nu prin ritualuri ci prin pure şi spontane sentimente. Ele, în fiinţe vii pe Pământ se reîntrupează atunci când prin modelul lor de viaţă o bună amintire despre sine-n urma lor au lăsat. Când amintirea lor nu prin ritualuri vine ci prin fapte concrete.
Printre mulţimea de planuri existentenţiale universale, planul material uman nu are o importanţă minoră, iar acest plan cu mare atenţie trebuie tratat.
Din corpurile părinteşti în grădinuţa de mâna lor plantată îngropate, creşte iarba, răsar florile, copacii şi tufişurile. O să vezi tu toate astea şi or să te bucure. De petecuţul de pământ, de-ale părinţilor mâini lucrat, te vei atinge zi de zi, inconştient cu el vei dialoga, iar el ţie ţi se va adresa. Ai auzit despre îngerii păzitori?
-Da.
-Acei îngeri sunt ai tăi depărtaţi şi apropiaţi părinţi, pe tine să te apere se vor strădui. Odată la trei generaţii ale lor suflete se vor materializa iarăşi pe Pământ. Dar chiar şi atunci când în formă materială nu vor mai fi, energiile sufletelor lor ca îngerii păzitori, în fiecare clipă, de pază ţie-ţi vor face. Pe-a ta bucată de pământ nimeni cu agresivitate nu va putea să intre. Energia spaimei sălăşluieşte în fiecare om. Această energie în agresor se trezeşte. O multitudine de boli în agresor se ivesc. Boli care de la stres se trag. Acestea îl şi vor ucide în cele din urmă...
Şi pe-al tău petec de pământ, de leac fiecare ierbuşoară va fi, pentru ai tăi prieteni şi pentru tine şi adierea vântişorului, polenul binefăcător vouă vi-l va purta de pe flori, de prin copaci şi tufişuri. Iar energiile tuturor strămoşilor tăi lângă tine-ntruna se vor afla. Şi cu pofta de a se-nfrupta din a ta creaţie, planetele a ta dispoziţie o vor aştepta.
Privirea iubitei de-a pururea în fiecare petală de floare se va oglindi. Şi cu gingăşie ai tăi urmaşi de tine crescuţi peste milenii te vor pomeni. În noi generaţii tu te vei reîncarna. Singur, cu tine vei vorbi şi pe tine însuţi te vei educa. Pe-al tău Pământ, a ta creaţie vei lăsa. Pe-al tău petec de pământ, într-al tău spaţiu de Iubire, Divina energie a Iubirii alături de tine va trăi!'' (cartea a 4a Creaţia, cap. Şi cine-i vinovat?, pag. 194-197)
Plecăm deci în această ,,călătorie'' cu convingerea că nimeni nu va schimba nimic pentru noi şi copiii noştri. Că doar noi şi numai noi suntem responsabili pentru viitorul lor şi al generaţiilor viitoare, pentru bunăstarea şi armonia lor şi implicit a Pământului pe care trăim şi vom trăi cu toţii. Ăsta a fost visul Lui Dumnezeu, acesta a devenit ţelul nostru!
,,...Esenţialul, Vladimir, este că şi-n ziua de astăzi fiecare îşi poate construi o casă. Lângă el pe Dumnezeu să-l simtă şi-n rai să trăiască. O clipă doar, pe cei ce pe Pământ astăzi trăiesc, de rai îi mai desparte. Conştiinţa fiecăruia înăuntru sălăşluieşte. Când conştiinţa, postulatele nu o vor mai înceţoşa...
Ei înşişi a Pământului soart-o vor hărăzi, a lor menire-o vor afla...'' ( Cedrii Sunători a Rusiei de Vladimir Megre, cartea a 4a Creaţia, cap. Deja, de pe acum, fiecare îşi poate construi o casă, pag. 171)
În orice loc al grădinii noastre m-aş uita sunt întâmpinată de frumos. Verdeaţă, flori, mirosuri diafane, triluri de păsări...
Arborii mei preferaţi, salcămii și brazii (poate din cauză că aici sunt în minoritate), astfel că plantez cât de mulţi pot. Brazii au fost mai sensibili şi nu s-au prins toţi, dar salcâmii merg foarte bine:
Brazii
Tânără livadă: pruni, corcoduşi, vişini, cireşi, meri, peri, gutui, caişi, piersici şi nuci.
Măceşilor le place foarte mult în grădina noastră, iar nouă ne place foarte mult că îi avem. De aceea îi voi lăsa să se înmulţească cât de mult posibil. Miros nemaipomenit iar fructele pot fi lăsate pe ramuri şi consumate după nevoie. La noi au fost bune de mâncat până în luna aprilie. După cum probabil ştiţi, sunt cea mai bună sursă de vitamina C.
Păducelul înflorit este încântător!
Încet, încet intră şi pomii fructiferi pe rod:
Primele piersici
Primele vişine
Primele merişoare de miere
Afine siberiene (delicioase)
Zmeura, fragii şi căpşunile bogate şi acest an
Şi murele încep să-şi facă loc în grădină
Viţa de vie dă semne că se prinde. Creşte încet dar eu sper că se va ridica.
Primul festin cu ciuperci (vineţele) de anul acesta. De graba poftei nu am apucat să pozez ciupercile întregi.
Primii hribi
Conform Ghidului culegătorului de ciuperci de Locsmandi Csaba este o ciupercă comestibilă dar eu nu am mâncat (lycoperdon utriforme)
Russula heterophylla (comestibilă)
Iar asta este ,,recolta'' din toamna trecută de Pălăria şarpelui. Nu a fost din curte, dar chiar de lângă ea.
Bujori
Degeţel
Lupin
Trandafiri
Linte sălbatică
Primele flori de soc
Mentă
Pată galbbenă (nu ştiu ce plante sunt dar sunt superbe!)
Cărarea ce duce spre casă este plină de flori spontane
Muşeţel (cu flori foarte deosebite, nu au obişnuitele petalele albe)
Cimbrişorul: Culoare şi aromă desăvârşite
Steluţe albe (nici acestea nu ştiu ce sunt)
Neghina, deşi nedorită în lanul de cereale, este totuşi atât de frumoasă!
Micuţă salvie
Şi la fel de mică, lavanda.
Pete de culori...
Ferigi
Garofiţe
Nalbă
Ventrilica
Zambiluţe sălbatice
Şi binefăcătoarea păpădie îşi face loc în grădina mea
Sau chiar şi Traista ciobanului, destul de rară pe aici
O frumoasă floare necunoscută mie
Armurariu
Clopoţei, mari...
...şi mici
Zi şi noapte
Tătăneasă
Tarhon
Un cais...
...şi un corcoduş roşu, alintaţii mei.
Până la roadele noastre, din frumoasa livadă a mamei mele am ,,împrumutat'' anul trecut mere şi prune din care am făcut oţet, suc, compot, gem, mermeladă şi magiun.
Şi nici grădina de legume nu se lasă mai prejos. Cu paie, compost, o sapă şi un fokin (pe care îl găsiţi la editura Dianuşa) am făcut o mică grădină fără prea mare efort.:
Cartofi în paie...
...încep să răsară
Roşii
Ovăz şi floarea-soarelui
Mazăre şi fasole (mazărea creşte foarte bine printre trifoi)
Pe locul cartofilor în paie de anul trecut am semănat în toamnă secară...
...şi grâu. Acum sunt două mini-lanuri foarte frumoase!
Printre firele deja răsărite am semănat în primăvară bob şi ceapă. Până acum plantelor le-a mers bine împreună.
Alte straturi
Usturoi şi salată
Anul acesta singurele animale domestice sunt doar pisicile.
Frumuseţe felină
Iar din cele sălbatice, căprioarele, ulii, fazanii, berzele şi multe alte păsărele ne încântă auzul şi privirile.
Fazanul se plimbă nestigherit prin grădină, dar la cel mai mic zgomot desigur că îşi ia zborul.
Vulpea a venit până la fereastră
Salamandră
Măreţia naturii!
Şi toate astea, ba mai mult decât atât doar pe pământul meu. Toate aceste triluri şi mirosuri şi privelişti şi roade... Şi suntem abia la începutul verii iar frumuseţea este în plină desfăşurare!
Şi da, e atât de minunat să am şi eu propria părticică din acest mare pământ. Părticica mea a cărei îmbrăţişare o simt tot mai intens! Acest loc care începe să ne simtă tot mai bine, să ne cunoască şi să ne dea din energia lui. Micuţii copăcei de mine plantaţi vor împăduri acest loc, plantele perene se vor înmulţi şi împreună vor creea un mic colţ de rai. Raiul meu şi al familiei mele...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu